Microbiomul este o comunitate complexă de microorganisme care populează corpul uman, mai exact tractul gastrointestinal, pielea, tractul respirator și tractul urogenital. În ultimele decenii, cercetările au dezvăluit rolul microbiomului în reglarea imunității și legătura lui cu dezvoltarea bolilor alergice, precum dermatita atopică, eczema, rinita alergică, astmul bronșic și alergia alimentară. Perturbarea echilibrului microbiomului și a interacțiunii sale cu corpul uman (disbioza) este considerată unul dintre factorii de risc ai bolilor alergice (vezi Figura 1).
Figura 1: Factori care afectează microflora și riscul de boli alergice. S-a demonstrat că mulți factori influențează populațiile microbiene care trăiesc în diferite zone ale corpului. Principalii factori din figură se împart în patru grupe principale: Alimentația (inclusiv tot ce ține de aportul de alimente), Medicamente și sănătate (inclusiv modul de naștere, starea de sănătate, utilizarea antibioticelor), Stilul de viață (inclusiv expunerea la praf și substanțe chimice, poluarea, fumatul, contactul cu animalele) și alți factori (inclusiv ereditatea, vârsta și originea etnică). Factorii asociați cu un risc mai mare de alergie sunt evidențiați cu roșu, iar factorii cu efect protector împotriva alergiei sunt evidențiați cu verde. Factorii evidențiați cu negru afectează microbiota, dar nu au o legătură clară cu afecțiunile alergice [1].
Disbioza și alergiile sezoniere
Alergiile sezoniere, cunoscute și ca febra fânului, polinoză sau rinoconjunctivită alergică, apar atunci când sistemul imunitar reacționează exagerat la alergenii din aer (polenul plantelor). Rezultatul acestei reacții este o inflamație alergică a mucoasei cavității nazale, a nazofaringelui și a conjunctivei și o serie de simptome neplăcute, care includ strănut, secreție sau congestie nazală, mâncărime, lăcrimare, tuse, durere în gât și oboseală. Gravitatea și durata acestor simptome pot varia mult de la un pacient la altul, în funcție de expunerea la alergeni, de sensibilitatea sistemului imunitar și de starea microbiomului, inclusiv a microbiomului intestinal. Pacienții cu alergii sezoniere au adesea:
- o diversitate redusă a bacteriilor intestinale
- o lipsă a bacteriilor care produc acizi grași cu lanț scurt (AGCS)
- un exces de specii bacteriene oportuniste (de exemplu, Enterobacteriaceae)
Rolul microbiomului intestinal în dezvoltarea bolilor alergice
Până la 70% din celulele imunitare ale corpului se află în țesutul intestinal. Un microbiom intestinal sănătos contribuie la:
- Sinteza de AGCS (butirat, propionat, acetat), care modulează activitatea limfocitelor T reglatoare, ce suprimă hiperreactivitatea sistemului imunitar. S-a descoperit că persoanele cu alergii alimentare prezintă un deficit de bacterii producătoare de AGCS.
- Prevenirea disbiozei, întrucât perturbarea compoziției normale a microbiomului, precum niveluri reduse de Firmicutes și Bacteroidetes, poate fi asociată cu alergiile.
- Antrenarea sistemului imunitar și a răspunsului său sănătos la antigene. Se știe că un contact limitat cu microorganismele în prima copilărie (din cauza unui mediu prea „steril") afectează formarea toleranței la alergeni și poate contribui la dezvoltarea bolilor alergice [3].
Studiile pe rozătoare au arătat că transplantul de microfloră fecală de la indivizi sănătoși reduce reacțiile alergice la animalele predispuse [2].
Microbiomul cutanat și dermatita atopică
Sănătatea și starea normală a pielii, ca primă barieră împotriva agenților patogeni, depind de echilibrul microorganismelor de la suprafața ei. În dermatita atopică:
- Domină Staphylococcus aureus, ceea ce crește inflamația.
- Se reduce diversitatea de Staphylococcus epidermidis și a altor bacterii comensale care protejează pielea.
- Disbioza cutanată agravează lezarea barierei epidermice și perturbă răspunsul imunitar normal.
Microbiomul respirator, rinita alergică și astmul bronșic
Disbioza respiratorie poate fi legată de dezvoltarea bolilor alergice (rinita alergică și astmul bronșic):
- Un exces de Proteobacteria și Haemophilus se corelează cu gravitatea bolii.
- Un microbiom sănătos al căilor respiratorii (de exemplu, bacteriile Bacteroidetes) susține reacțiile antiinflamatorii.
- Tulburările microbiomului căilor respiratorii pot crește inflamația la expunerea la polenul plantelor.
- Utilizarea antibioticelor la o vârstă fragedă perturbă diversitatea microbiană [4, 12], crescând astfel riscul de boli alergice.
Figura 2: Modificările microbiomului sunt asociate cu riscul de astm, rinită alergică, dermatită atopică și alergii alimentare. Prezența sau apariția crescută a anumitor genuri și specii de bacterii este asociată cu un risc mai mare de boli alergice (săgeată roșie în sus) sau cu un efect protector împotriva alergiei (săgeată verde în jos). De exemplu, disbioza pielii, cu o colonizare crescută de Staphylococcus aureus, este asociată cu apariția dermatitei atopice, în timp ce un număr mai mare de Cutibacterium și Corynebacterium este o consecință a tratamentului și se corelează cu ameliorarea eczemei. În tractul respirator, un număr mai mare de Moraxella catarrhalis, Haemophilus influenzae și Streptococcus pneumoniae este asociat cu respirația șuierătoare la sugari. În intestin, predominanța Clostridium difficile asupra Bifidobacterium este asociată cu o incidență mai mare a alergiei alimentare [1].
Mecanismele de protecție ale microbiomului
- Microbii stimulează maturarea celulelor dendritice și diferențierea limfocitelor T, prevenind astfel reacția Th2 asociată alergiei.
- Funcția de barieră. Microbiomul întărește barierele epiteliale, reducând astfel pătrunderea alergenilor.
- Metaboliți. AGCS și alte substanțe suprimă inflamația prin receptori (GPR43, GPR109A) [5].
Abordări terapeutice moderne
- Tratamentul dietetic. O dietă bogată în fibre favorizează bacteriile care produc AGCS. Alimentele fermentate (chefir, varză murată) îmbogățesc microbiomul.
- Probiotice. Unele tulpini de probiotice (Lactobacillus rhamnosus GG, Lactobacillus reuteri DSM 17938, Bifidobacterium lactis BB-12, Bifidobacterium breve M16V și altele) au demonstrat eficacitate în reducerea riscului de eczemă la copii [6-9]. S-a demonstrat și un anumit efect al probioticelor în ameliorarea simptomelor și a calității vieții la copii și adulți cu rinită alergică [12]. În general însă, rezultatele acestor studii sunt diverse și contradictorii.
- Prebioticele (inulină, oligofructoză) favorizează creșterea și înmulțirea bacteriilor benefice, care au, de asemenea, un efect imunomodulator.
- Simbioticele sunt o combinație de probiotice și prebiotice [10, 11].
- Transplantul de microfloră fecală. Metodă experimentală de restabilire a echilibrului, dar care necesită studierea efectelor pe termen lung.
- Schimbări ale stilului de viață. Reducerea nivelului de stres, un somn suficient și mișcarea regulată pot avea un impact semnificativ asupra sănătății intestinale și a răspunsurilor imunitare. S-a demonstrat că stresul cronic afectează negativ compoziția și funcția microflorei intestinale, ceea ce poate agrava simptomele alergiei. De aceea, adoptarea unei abordări holistice a stilului de viață, care include tehnici de gestionare a stresului, poate fi benefică în tratamentul alergiilor.
Limitări și cercetări viitoare
- Diferențe individuale. Eficacitatea intervențiilor depinde de genetică, de compoziția inițială a microbiomului și de stilul de viață.
- Majoritatea studiilor identifică legături între modificările microbiomului și bolile alergice. Sunt necesare studii clinice controlate randomizate pe termen lung pentru a determina eficacitatea și siguranța intervențiilor.
- Multifactorialitate. Dezvoltarea bolilor alergice depinde nu doar de microbiom, ci și de mediu, alimentație și stres.
Pe scurt:
Microbiomul joacă un rol important în patogeneza și prevenirea bolilor alergice. Optimizarea alimentației, probioticele și prebioticele pot face parte dintr-o strategie complexă de reducere a gravității simptomelor și de prevenire a dezvoltării lor. Abordările personalizate, care țin cont de profilul microbian unic al fiecărui pacient, reprezintă viitorul terapiei. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina cele mai eficiente tulpini probiotice și alte intervenții care influențează microbiomul. Gestionarea microbiomului prin alimentație, limitarea antibioticelor și un contact suficient cu microorganismele din mediu poate fi baza reducerii poverii alergiilor.
Dacă suferi de boli alergice precum rinita alergică sezonieră sau dermatita atopică, consultă-te cu medicul despre posibilitatea de a adăuga anumite probiotice.
