CE ESTE MICROBIOMUL VAGINAL
Microbiomul vaginal (microflora vaginală) este ansamblul de microorganisme care populează vaginul. Face parte din microbiomul general al femeii și a fost descris pentru prima dată de ginecologul german Albert Döderlein în 1892. Microbiomul vaginal este alcătuit din sute de specii de bacterii și o cantitate mică de ciuperci Candida; numărul și tipul microorganismelor prezente sunt importante pentru sănătate. Microbiomul vaginal (spre deosebire de cel intestinal) este considerat echilibrat dacă este reprezentat de un număr relativ mic de specii microbiene (diversitate redusă), cu predominanța lactobacililor [1].
TIPURILE DE MICROBIOM VAGINAL
Compoziția microbiomului vaginal este diferită pentru fiecare femeie. Până acum au fost descrise cinci tipuri bacteriene principale ale microbiomului vaginal (community state type, CST). Patru dintre ele (tipurile I, II, III, V) se caracterizează prin predominanța anumitor tipuri de lactobacili, în timp ce unul (tipul IV) se caracterizează printr-o apariție scăzută sau nulă a lactobacililor și un conținut ridicat de anumite bacterii anaerobe (vezi Figura 1).
Figura 1: Cele cinci tipuri bacteriene principale ale microbiomului vaginal, cu indicarea speciilor bacteriene predominante.
Tipurile III și IV sunt adesea asociate cu disbioza vaginală (vezi mai jos). Tipurile I, II și V sunt considerate mai stabile și „mai sănătoase". Stabilitatea microbiomului vaginal variază de la o femeie la alta, iar echilibrul lui poate fi perturbat de factori interni și externi, precum menstruația și contactul sexual.
IMPORTANȚA MICROBIOMULUI VAGINAL PENTRU SĂNĂTATE
Microorganismele benefice ajută la menținerea unui mediu sănătos în vagin. Unele dintre ele, în special lactobacilii, împiedică pătrunderea agenților patogeni prin următoarele mecanisme [2]:
- producerea de acid lactic, care creează un mediu acid (pH ≤ 4,5) dăunător pentru mulți agenți patogeni
- producerea de substanțe de apărare, precum peroxidul de hidrogen sau moleculele antibacteriene (bacteriocine), care atacă bacteriile, virusurile și ciupercile străine
- crearea unei bariere care îngreunează pătrunderea agenților patogeni prin peretele vaginal
- reînnoirea accelerată a epiteliului pe care se pot fixa agenții patogeni
- producerea de mucus de către epiteliul vaginal, care creează un strat protector ce împiedică contactul agenților patogeni cu epiteliul
- stimularea sistemului imunitar și îmbunătățirea capacității de a combate agenții patogeni
FACTORII CARE AFECTEAZĂ MICROBIOMUL VAGINAL
Microbiomul vaginal este o comunitate dinamică de microorganisme care se schimbă pe parcursul vieții unei femei și este influențat de factori precum vârsta, originea etnică, stilul de viață, alimentația, microbiomul intestinal, nivelul hormonilor sexuali, contracepția hormonală, terapia de substituție hormonală (TSH), utilizarea antibioticelor și a probioticelor, infecțiile vaginale, stresul, activitatea sexuală, fumatul, mediul social (de exemplu, locuința) și ereditatea (vezi Figura 2) [3].
Figura 2: Factori-cheie care influențează compoziția microbiomului vaginal [4].
Din cauza apropierii anatomice dintre anus și intrarea vaginală, microorganismele intestinale pot coloniza vaginul. Astfel, microbiomul intestinal servește drept rezervor natural de lactobacili pentru vagin și joacă un rol important în menținerea echilibrului microbiomului acestuia [5].
CUM SE SCHIMBĂ MICROBIOMUL VAGINAL ÎN TIMPUL VIEȚII
Microbiomul vaginal, la fel ca și corpul feminin, se schimbă pe parcursul vieții și suferă transformări semnificative din copilărie până la menopauză și în timpul sarcinii (vezi Figura 3). Schimbările nivelului hormonilor sexuali, mai ales al estrogenului, au cel mai mare impact asupra microbiomului vaginal și a acidității vaginale (pH). În celulele epiteliului vaginal, estrogenii cresc conținutul de glicogen, care este o sursă importantă de energie pentru lactobacili, ceea ce le influențează capacitatea de a coloniza vaginul și de a produce acid lactic. În timpul sarcinii au loc schimbări fiziologice speciale, pentru ca organismul mamei și cel al fătului să se adapteze reciproc. Microbiomul vaginal al femeilor însărcinate este mai stabil și mai puțin divers, iar nivelurile crescute de estrogen favorizează predominanța lactobacililor [6]. În timpul menopauzei, diversitatea microbiomului vaginal crește, iar conținutul de lactobacili scade. În timpul menstruației are loc o schimbare temporară a diversității compoziției microbiene a vaginului [1].
DISBIOZA VAGINALĂ
Bolile, stresul, igiena excesivă, medicamentele (de exemplu, antibioticele utilizate sistemic sau local), alcoolul, fumatul și alți factori pot afecta compoziția microbiomului vaginal și îi pot perturba echilibrul. O astfel de stare de dezechilibru, în care compoziția calitativă și cantitativă a microbiomului se schimbă, iar activitatea sa normală și relația simbiotică cu corpul uman sunt perturbate, se numește disbioză.
Disbioza vaginală apare atunci când cele mai importante microorganisme, lactobacilii, încetează să mai domine, ceea ce permite agenților patogeni să colonizeze vaginul. Prezența ei este adesea asociată cu secreții vaginale, mâncărime, arsură sau un miros neplăcut, dar poate fi și asimptomatică [7].
Disbioza vaginală poate fi asociată cu următoarele afecțiuni patologice [1, 8]:
- vaginoza bacteriană, cauzată de colonizarea cu bacterii patogene
- candidoza, cauzată de înmulțirea drojdiilor
- fertilitate redusă
- risc crescut de naștere prematură
- risc crescut de infecții cu transmitere sexuală, inclusiv infecții bacteriene (gonoree, chlamydia) și virale (herpes, papilomavirus, HIV).
CUM SĂ-ȚI MENȚII MICROBIOMUL VAGINAL ECHILIBRAT ȘI SĂNĂTOS
Îngrijirea microbiomului vaginal este foarte importantă. Cheia prevenirii disbiozei este igiena intimă zilnică. Totuși, măsurile de igienă singure nu sunt suficiente. Iată câteva sfaturi suplimentare bazate pe dovezi:
- Igienă blândă: folosește săpunuri fără parfum și evită spray-urile, pentru a proteja echilibrul microbiomului.
- Sex protejat: prezervativele pot ajuta la menținerea unui microbiom vaginal stabil, limitând contactul cu bacterii noi.
- Alegerea produselor de igienă menstruală potrivite: multe femei preferă tampoane sau absorbante organice, fără parfum.
- Alimentație echilibrată: o alimentație cu un conținut ridicat de fibre și scăzut de zahăr susține sănătatea microbiomului intestinal și vaginal.
- Probiotice: sunt microorganisme vii benefice pentru sănătatea omului atunci când sunt consumate în cantități suficiente. Probioticele, fie că sunt administrate vaginal sau intern, pot ajuta la restabilirea echilibrului microbiomului vaginal, la ameliorarea simptomelor și la reducerea riscului de recurență a diferitelor infecții vaginale. Menținerea microbiomului intestinal prin consumul de probiotice este, de asemenea, benefică pentru microbiomul vaginal [9, 10].
- Consumul de prebiotice: fibre speciale nedigerabile, folosite selectiv de microorganismele intestinale benefice și utile pentru sănătatea omului. Prebioticele favorizează creșterea și înmulțirea lactobacililor și ajută la refacerea unei acidități vaginale sănătoase.
Există obiceiuri bune și rele în îngrijirea microbiomului vaginal (vezi Figura 4).
Figura 4: Obiceiuri bune și rele în îngrijirea microbiomului vaginal.
Înțelegerea caracteristicilor și a dinamicii microbiomului vaginal îți permite să ai grijă de el în mod eficient. Poți discuta cu medicul ginecolog despre alte modalități de a-ți îngriji microbiomul vaginal.
