Blog / Sindromul intestinului iritabil în întrebări și răspunsuri: cauze, simptome și tratamentul SII
Microbiom 14.01.2025

Sindromul intestinului iritabil în întrebări și răspunsuri: cauze, simptome și tratamentul SII

Sindromul intestinului iritabil în întrebări și răspunsuri: cauze, simptome și tratamentul SII
7 min de citire

CE ESTE SINDROMUL INTESTINULUI IRITABIL?

Sindromul intestinului iritabil (SII) este o boală funcțională a tractului digestiv, în care apar dureri abdominale repetate asociate cu schimbări ale frecvenței scaunelor sau ale formei materiilor fecale, fără nicio leziune organică a intestinelor; aceasta înseamnă că investigațiile instrumentale și de laborator nu pot identifica niciun semn de boli inflamatorii, infecțioase, autoimune, canceroase sau de alt tip care ar putea avea simptome asemănătoare. Prognosticul pentru un pacient cu SII este favorabil, dar calitatea vieții sale este adesea afectată.

CÂT DE FRECVENT ESTE SII ȘI LA CE PERSOANE APARE MAI DES?

Proporția pacienților cu SII din întreaga populație a diferitelor țări variază de la 7% în Asia de Sud-Est și Orientul Mijlociu până la 15-21% în sudul Europei, Africa și America de Sud. În total, aproximativ unul din zece locuitori ai Pământului suferă de această boală. SII se poate dezvolta la orice vârstă, dar cel mai adesea debutează în adolescență sau la începutul vârstei adulte. Evoluția acestei boli se caracterizează prin perioade alternante de agravare și de ameliorare a simptomelor. Apare de două ori mai des la femei decât la bărbați. Femeile resimt și o oboseală mai mare și tulburări psihologice asociate. SII afectează semnificativ calitatea vieții pacienților, care nu pot munci sau studia la fel de deplin ca semenii lor fără această boală.[1]

CÂT COSTĂ TRATAMENTUL PACIENȚILOR CU SII?

Deși SII nu pune grav în pericol viața pacienților, simptomele bolii afectează semnificativ calitatea vieții, ceea ce le influențează și capacitatea de muncă. SII reprezintă o povară economică importantă pentru sistemele de sănătate. Luăm în calcul atât costurile directe, cât și cele indirecte ale tratamentului. Costurile directe globale de sănătate se situează între 1,5 și 10 miliarde de dolari pe an. În țările dezvoltate, costul anual per pacient cu SII variază între 90 și 567 de lire în Regatul Unit, 862 de euro în Franța și până la 742-7547 de dolari în Statele Unite. Pacienții lipsesc de la 8 la 22 de zile de muncă pe an, ceea ce îl costă pe angajator între 500 și 1150 de dolari per pacient.[2]

CE CAUZEAZĂ SII?

SII este considerat în prezent o tulburare a interacțiunii intestin-creier. Investigațiile instrumentale și de laborator de rutină nu pot dezvălui cauza organică a bolii. Dar factorii emoționali, nutriționali și utilizarea anumitor medicamente pot agrava sau ameliora simptomele SII. La dezvoltarea bolii contribuie o combinație de factori fiziopatologici și psihosociali (vezi FIGURA 1).

Factorii fiziopatologici în dezvoltarea SII includ:

  • creșterea sensibilității intestinale (hiperalgezie viscerală);
  • probleme cu scaunul (constipație, diaree sau ambele);
  • funcția de protecție slăbită a pereților intestinali;
  • inflamații minore la nivelul intestinului;
  • schimbări în compoziția bacteriilor intestinale;

Sunt considerați factori psihosociali în dezvoltarea SII:

  • tulburări de anxietate; depresie;
  • tulburarea de somatizare (plângeri obsesive și „catastrofizante" ale pacienților legate de simptome somatice (corporale), a căror gravitate nu este confirmată de rezultatele examinărilor medicale); 
  • tulburări de somn;
  • comportament aberant dobândit (exprimarea conflictelor emoționale sub forma unor plângeri ale tractului gastrointestinal, de obicei durere abdominală).

Stresul și problemele emoționale pot să nu fie întotdeauna direct legate de apariția simptomelor, dar pot influența evoluția lor și rezultatele tratamentului.

Axa intestin-creier în SII

[Adaptat după: Axa microbiotă intestin-creier în sindromul intestinului iritabil. Prezentare generală a Prof. Premysl Bercik, Facultatea de Științe ale Sănătății, Universitatea McMaster, Hamilton, Canada, 2021]

CE ROL JOACĂ MICROBIOTA INTESTINALĂ ÎN DEZVOLTAREA SII?

În ultima vreme, microbiotei intestinale i se acordă tot mai multă atenție ca una dintre cauzele importante ale dezvoltării SII, pentru că:

  • Gastroenterita bacteriană (inflamația stomacului) este cel mai important factor de risc pentru SII: SII postinfecțios se dezvoltă la aproximativ unul din zece pacienți care au avut o gastroenterită acută.
  • Structura și metabolismul microbiotei diferă între pacienții cu SII și persoanele sănătoase (vezi FIGURA 2).
  • Transplantul de microbiotă fecală de la pacienți cu SII la șoareci sterili (care nu au propriii microbi intestinali) poate cauza boli intestinale și o disfuncție cerebrală asemănătoare celei observate în SII.
  • Microbiota intestinală participă activ la comunicarea bidirecțională dintre creier și intestine.
  • Intervențiile asupra microbiotei, precum dieta, antibioticele sau utilizarea probioticelor, pot ameliora simptomele SII.
Microbiota intestinală în SII

[Adaptat după: Pittayanon R, et al. Gut Microbiota in Patients With Irritable Bowel Syndrome-A Systematic Review. Gastroenterology. 2019 Jul;157(1):97-108]

CUM SE MANIFESTĂ SII?

Conform criteriilor de diagnostic numite Roma IV, există 4 subtipuri de SII: SII cu predominanța constipației (SII-C), SII cu predominanța diareei (SII-D), varianta mixtă (SII-M) și varianta neclasificată (SII-N), care nu îndeplinește criteriile pentru SII-C, SII-D sau SII-M.[3]

Simptomele tipice ale SII includ durerea abdominală, care variază mult ca localizare și caracter; adesea durerea se localizează în partea inferioară a abdomenului, este constantă sau are un caracter spasmodic și este asociată cu defecația. Pot apărea tulburări de tranzit (nevoia de efort excesiv, senzații imperioase, senzație de evacuare incompletă), eliminare de mucus, senzație de balonare și producție excesivă de gaze. Adesea putem observa simptome de dispepsie: disconfort, durere de stomac, greutate în epigastru (zona stomacului) după masă, greață, arsuri, eructații. Simptomele intestinale sunt relativ constante la majoritatea pacienților, dar la unii constipația și diareea pot alterna. Sunt tipice manifestările extraintestinale: slăbiciune generală, fibromialgie, tulburări de somn, dureri de cap cronice. Apariția simptomelor este de obicei provocată de anumite alimente sau de stres psihoemoțional. Este foarte rar ca un pacient să se trezească din somn din cauza simptomelor SII.

CE SIMPTOME TREBUIE SĂ URMĂREASCĂ MEDICUL?

Există așa-numitele „simptome de alarmă" care, cu mare probabilitate, indică prezența unei patologii organice și permit excluderea SII, cel puțin ca o cauză a acestor simptome. Simptomele de alarmă includ: pierdere involuntară în greutate, febră, anemie, VSH crescut, vărsături repetate, disfagie (dificultate la înghițire), sânge în scaun, vărsături în „zaț de cafea", scaune negre ca smoala, masă abdominală palpabilă, ganglioni limfatici inflamați, mărirea ficatului, debutul simptomelor după 50 de ani, debutul simptomelor în timpul nopții (diaree nocturnă, durere nocturnă) etc. Multe simptome ale SII nu sunt specifice și sunt asemănătoare simptomelor altor boli. Sarcina medicului este să excludă aceste boli în procesul de diagnosticare a SII. Dacă este necesar, medicul prescrie pacientului diverse analize de laborator și investigații instrumentale, mai ales dacă pacientul prezintă simptome de alarmă, și implică alți specialiști în consultație (gastroenterolog, obstetrician-ginecolog, chirurg, psihoterapeut).

CUM SE TRATEAZĂ SII?

Baza unei abordări corecte a SII o reprezintă următoarele principii:

  • înțelegerea și sprijinul medicului, care îi explică pacientului natura bolii și cauzele simptomelor pe care le resimte;
  • psihoterapie;
  • limitarea fumatului;
  • modificarea dietei;
  • o dietă care exclude sau limitează alimentele ce contribuie la formarea excesivă de gaze sau la diaree, așa-numitele alimente cu un conținut ridicat de FODMAP (oligo-, di-, monozaharide și polioli fermentabili). Stilul alimentar potrivit trebuie discutat cu gastroenterologul;
  • creșterea aportului de fibre și apă în caz de constipație;
  • tratament medicamentos destinat eliminării simptomelor principale (durere, crampe, constipație, diaree, flatulență etc.);
  • prudență la utilizarea anumitor medicamente care pot avea efecte secundare asupra intestinelor (de exemplu, antiinflamatoarele nesteroidiene);
  • utilizarea de antidepresive;
  • utilizarea de probiotice;

SE FOLOSESC PROBIOTICELE PENTRU SII?

Problemele utilizării probioticelor în SII au fost abordate de o serie de studii clinice și de revizuirile lor sistematice cu metaanalize. Studiile au demonstrat numeroase avantaje ale utilizării unor tulpini individuale, atât pentru a influența manifestările generale și individuale ale bolii, cât și, în principal, pentru calitatea vieții pacienților.[4],[5],[6],[7],[8],[9],[10],[11]

CE SPUN EXPERȚII DESPRE UTILIZAREA PROBIOTICELOR ÎN SII?

Rezultatele acestor studii au devenit baza recomandărilor clinice pentru tratamentul SII, elaborate de comunități profesionale de specialitate din diferite țări. De exemplu, ghidul Societății Britanice de Gastroenterologie pentru tratamentul SII afirmă: Probioticele pot fi eficiente în ameliorarea simptomelor generale și a durerii abdominale în sindromul intestinului iritabil, dar nu se poate recomanda un anumit tip sau o anumită tulpină. Pacienților care doresc să încerce probioticele ar trebui să li se recomande să le ia timp de 12 săptămâni și să le întrerupă dacă simptomele nu se ameliorează."[12] Experții Colegiului American de Gastroenterologie recomandă: „Recomandăm administrarea de probiotice pentru ameliorarea simptomelor generale, precum și a balonării și a gazelor la pacienții cu SII."[13] Iar ghidul clinic bazat pe dovezi al Societății Japoneze de Gastroenterologie afirmă: „Probioticele sunt eficiente pentru tratamentul sindromului intestinului iritabil și recomandăm utilizarea lor… În general, probioticele sunt considerate potrivite pentru tratamentul sindromului intestinului iritabil datorită costului relativ scăzut și siguranței ridicate."[14] Un pacient cu sindromul intestinului iritabil trebuie să aleagă probiotice specifice după ce se consultă cu medicul și să le ia sub supravegherea acestuia.

[1] Black CJ, Ford AC. Global burden of irritable bowel syndrome: trends, predictions and risk factors. Nat Rev Gastroenterol Hepatol. 2020 Aug;17(8):473-486.

[2] Canavan C, et al. Review article: the economic impact of the irritable bowel syndrome. Aliment Pharmacol Ther. 2014 Nov;40(9):1023-34.

[3] https://theromefoundation.org/rome-iv/rome-iv-criteria

[4] Ford AC, et al. Efficacy of prebiotics, probiotics, and synbiotics in irritable bowel syndrome and chronic idiopathic constipation: systematic review and meta-analysis. Am J Gastroenterol. 2014 Oct;109(10):1547-61

[5] Hungin APS, et al. Systematic review: probiotics in the management of lower gastrointestinal symptoms - an updated evidence-based international consensus. Aliment Pharmacol Ther. 2018 Apr;47(8):1054-1070

[6] McFarland LV, et al. Strain-specific and outcome-specific efficacy of probiotics for the treatment of irritable bowel syndrome: A systematic review and meta-analysis. EClinicalMedicine. 2021 Oct 18;41:101154

[7] Li B, et al. Efficacy and Safety of Probiotics in Irritable Bowel Syndrome: A Systematic Review and Meta-analysis. Front Pharmacol. 2020 Apr 3;11:332

[8] Dale HF, et al. Probiotics in Irritable Bowel Syndrome: An Up-to-Date Systematic Review. Nutrients. 2019 Sep 2;11(9):2048

[9] Ford AC, et al. Systematic review with meta-analysis: the efficacy of prebiotics, probiotics, synbiotics and antibiotics in irritable bowel syndrome. Aliment Pharmacol Ther. 2018 Nov;48(10):1044-1060

[10] Ford AC, et al. Systematic review with meta-analysis: the efficacy of prebiotics, probiotics, synbiotics and antibiotics in irritable bowel syndrome. Aliment Pharmacol Ther. 2018 Nov;48(10):1044-1060

[11] Asha MZ, et al. Efficacy and Safety of Probiotics, Prebiotics and Synbiotics in the Treatment of Irritable Bowel Syndrome: A systematic review and meta-analysis. Sultan Qaboos Univ Med J. 2020 Feb;20(1):e13-e24

[12] Vasant DH, et al. British Society of Gastroenterology guidelines on the management of irritable bowel syndrome. Gut. 2021 Jul;70(7):1214-1240

[13] Ford AC, Moayyedi P, Chey WD, et al. ACG Task Force on Management of Irritable Bowel Syndrome. American College of Gastroenterology Monograph on Management of Irritable Bowel Syndrome. Am J Gastroenterol. 2018 Jun;113(Suppl 2):1-18

[14] Fukudo S, et al. Evidence-based clinical practice guidelines for irritable bowel syndrome 2020. J Gastroenterol. 2021 Mar;56(3):193-217